Plante de leac ale lunii August

Plante de leac ale lunii August

Plante de leac ale lunii August

Dacă sunteți în vacanță la munte sau într-o zonă liniștită și nepoluată, bucurați-vă de plimbările prin natură care se finalizează cu recoltarea plantelor medicinale. Ultimele daruri de vară ale naturii vă pot fi de folos dumneavoastră și celor dragi!

Plante de leac ale lunii August sunt :

   Sunătoarea

Majoritatea dintre noi știm că este benefică pentru sistemul nervos. Studiile au confirmat că este eficientă împotriva depresiei ușoare și a stărilor de anxietate. Sunătoarea are efecte sedative blânde. Conține hipericină și hiperforină, doi compuși care măresc cantitatea de melatonină și îmbunătățesc somnul. Dacă suferiți de insomnie, vă treziți de mai multe ori pe noapte sau aveți coșmaruri, puteți încerca o cură cu sunătoare. Sunătoarea ajută în epuizarea nervoasă și perioadele de stres emoțional, efectele aparând la câteva săptămâni de utilizare. Pe lângă susținerea sistemului nervos, sunătoarea are proprietăți antivirale și hepatoprotectoare.

Sunătoarea poate fi culeasă începând cu luna iunie și până în august, de la înflorirea plantei și până la producerea de fructe. Se taie părțile aeriene fragede, cu un foarfece. A se evita părțile lemnoase ale plantei.

Uleiul de sunătoare este foarte eficient în arsuri și alte traume ale pielii. Ajută la repararea țesuturilor afectate de răni și leziuni. Totodată, funcționează și ca analgezic, ajutând la calmarea durerilor, mai ales a celor nervoase.

Tinctura de sunătoare are următoarele proprietăți: sedative, antivirale, antispasmodice, antispastice, coleretice și colagoge, hepatoprotectoare, diuretice. Extern, tinctura de sunătoare se diluează cu apă. Dacă veți amesteca tinctură de sunătoare cu ulei de sunătoare veți obține o loțiune de masaj pentru dureri. Tinctura de sunătoare poate fi folosită pentru cavitatea bucală sau pentru hemoroizi .

Ceaiul de sunătoare poate fi folosit în următoarele afecțiuni: tensiune nervoasă, neliniște, agitație psihomotorie, anxietate, iritabilitate și nervozitate asociate cu menopauza, atac de panică, distonie neuro-vegetativă, stres, infecții virale, tuse spasmodică, spasme digestive, stimularea secreției biliare, hiperaciditate gastrică, dispepsie, crampe menstruale

Sunătoarea nu este indicată copiilor sub 12 ani, nici pe perioada sarcinii și alăptării. Administrată în doze mari, sunătoarea poate cauza fotosensibilitate. Nu este recomandat să vă expuneți la soare după utilizarea acestei plante. Este recomandat să evitați administrarea acestei plante în paralel cu antidepresive. Sunătoarea poate interacționa cu o serie de medicamente, precum digoxină, efedrină, ciclosporină, benzodiazepine, Indinavir, Levodopa și alte alte medicamente metabolizate de ficat.

   Ciulinul (Carduus nutans)

   Denumit popular scaiete, înflorește începând din iunie și până în august. La noi, ciulinii cresc în zona de stepă — subetajul pădurilor de gorun, pe pajiști. Majoritatea compușilor activi sunt concentrați în fructe (semințe), însă întreaga plantă are proprietăți medicinale. Ciulinul conține aproape întreaga paletă de vitamine: A, D, E, K, complexul de B-uri, potasiu, seleniu, mangan, iod, calciu.

   În scopuri medicinale, se întrebuințează partea aeriană a plantei, recoltată în perioada înfloririi și când semințele ajung la maturitate. Modalitățile de folosire sunt sub formă de tinctură de ciulin, decoct, infuzie, pulbere de semințe măcinate de ciulin. Ciulinul este util în tratarea unor afecțiuni ale: ficatului (hepatită, insuficiența hepatică, ciroze, intoxicații cronice ale ficatului); ale bilei (litiază biliară, dischinezie biliară); ale aparatului digestiv (digestie dificilă, constipație); în dereglări ponderale; afecțiuni ale splinei; astenie; hipertensiune arterială; hemoroizi; varice. Este indicat în intoxicație alcoolică, psoriazis, stări de epuizare fizică și nervoasă, deficiențe imunitare, hipercolesterolemie, convalescențe, migrene.

Frunzele de ciulin au un puternic efect antioxidant, ajutând la scăderea nivelului de colesterol din sânge. Complexul de flavonoide din compoziția ciulinului stimulează capacitatea de regenerare a celulelor și blochează acumularea de toxine în ficat. Scade rezistența la insulină a celulelor, inhibă creșterea celulelor tumorale la nivelul cervixului și al prostatei. De asemenea, reduce efectele secundare ale chimioterapiei, fiind folosit ca puternic detoxifiant.

Laptele de ciulin a fost utilizat de mai bine de 2.000 de ani pentru a proteja ficatul împotriva toxinelor și pentru a trata boala cronică de ficat. Studiile au arătat că laptele și semințele de ciulin pot ajuta la regenerarea țesuturilor noi ale ficatului, în cazul în care acestea au fost deteriorate și pot aduce și un spor la creșterea producției de bilă, sprijinind procesul digestiv.

Ciulinul este util și bolnavilor de diabet tip 2 datorită proprietății sale de a crește rezistența celulelor la insulină.

Ciulinul stimulează producția de lapte la femeile care alăptează și îmbunătățește calitatea acestuia. Este folosit ca adjuvant în combaterea oboselii corzilor vocale, în degerături, alergii, angina pectorală.

Uleiul de mărăcine este ideal pentru pierderea în greutate. Infuzia de frunze și flori de ciulin anulează efectele secundare ale medicamentelor luate în exces și nu are contraindicații.

Plante de leac ale lunii August 

Pătlagina

Este recomandată în tratarea bolilor respiratorii. Siropul de pătlagină, pe care îl putem prepara acasă, din frunze proaspete, tratează tusea, gripa, răceala sau bronșita, în faza incipientă.

Pune într-un borcan straturi de frunze de pătlagină care să alterneze cu zahăr și înfiletați-l bine. Când lasă sirop, puneți borcanul într-un vas cu apă rece și fierbeți-l o jumătate de oră. După răcire, puneți siropul în sticle de culoare închisă și păstrați-l la rece. La nevoie, luați câte o lingură, de trei ori pe zi.

Salvia

   Denumirea provine din latinescul salvare (a vindeca, a salva de la boala), restabilește echilibrul hormonal și pe cel al sistemului nervos, stimulează memoria, ajută în caz de balonare și de transpirație excesivă.

Frunzele de salvie se culeg în iulie, august și se usucă în strat subțire. Tinctura are acțiune antisudorifică, se păstrează în sticle de culoare închisă. Se iau câte trei, patru linguri pe zi. Se recomandă mai ales doamnelor, la începutul menopauzei, perioadă mai puțin plăcută.

Coada șoricelului

Se recoltează din iunie până toamna târziu și are acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă și antimicrobiană. Coada soricelului se recomandă sub formă de infuzie, pulbere ori tinctură în  tratarea anorexiei, ameliorarea digestiei, bronșitelor, tusei, rinitelor, alergiilor, gastritelor, ulcerului gastric etc.

Extern, coada șoricelului poate fi folosită ca dezinfectant al diferitor răni, eczeme, arsuri, contuzii, răni și ulcerații, aplicând comprese cu suc proaspăt sau câteva picături de tinctură aplicate pe locul afectat.

Afinul (Vaccinium Myrtillus)

Se recoltează fructele în august și septembrie, iar frunzele până în octombrie. Frunzele se folosesc în afecțiuni precum: bronșită cronică, diabet, diaree, enterocolită, calculoză renală, gută, reumatism, uremie. Fructele afinului se folosesc la boli precum: diabet, diaree, enterocolită (de fermentație și putrefacție), oxiurază, infecții urinare.

Angelica (Angelica archangelica)

Se recoltează rizomii cu rădăcini în perioada august-noiembrie. Indicații: anemie, astm bronșic, bronșită cronică, dispepsie, balonare, enterită, gastrită, hepatită cronică, hipomenoree, rectocolită ulcero-hemoragică, stomatită, vaginită, tuse.

Cătina albă (Hippophae rhamnoides)

Se culeg fructele până la venirea brumei. Indicații: ataminoză, diaree, gută, intoxicație, reumatism, urticarie, rahitism.

Cicoarea (Cichorum inthybus)

Partea aeriană se recoltează în iulie-august, iar rădăcina în septembrie-octombrie. Indicații: intern – angiocolită, colecistită, constipație, astm bronșic, bronșită, diskinezie biliară, enterocolită, furunculoză, hepatită cronică, insuficiență cardiacă cu edem, tuse. Extern – gută, reumatism, seboree, stomatită.

Cimbrul de gradină (Thymus vulgaris)

înflorește o perioadă lungă și se recoltează în lunile mai-octombrie. Indicații: anemie, angiocolită, astm bronsic, bronșită, colecistită, enterocolită, hepatită cronică, laringită, nevroză, reumatism.

Coada calului (Equisetum arvense)

Recoltarea se face între iulie și octombrie. Indicații: anemie, angină pectorală, bronșită, colecistită, diaree, edem, hemoroizi, insuficiență cardiacă cu edem, metroragie, nefrită, reumatism, TBC, tuse, ulcer. Extern: contuzii, gută, gingivită.

Pentru mai multe articole de  la Prima Materia, vezi aceasta categorie.