Schimbarea la față

Schimbarea la Față a Domnului 

 Este un eveniment descris în evanghelii, în care Iisus a devenit strălucitor, a vorbit cu proorocii Moise și cu Ilie, fiind numit Fiul lui Dumnezeu.

Schimbarea la Față este considerată una din minunile lui IIsus menționate în Evanghelii.

   „ Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți. Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți.” — Matei 17:1-9

Se pare că la început, sărbatoarea Schimbării la Față era aniversarea anuală a sfințirii bisericii zidite în sec. al IV-lea de Sfânta Elena, pe locul de pe Muntele Taborului, unde a avut loc schimbarea Domnului la față. Praznicul a fost menționat în sec. al VII-lea, într-un calendar liturgic local al Ierusalimului, apoi în sec. al VIII-lea găsim sărbătoarea enumerată în sinaxarele (cărțile care cuprind,pe scurt, viețile sfinților) constantinopolitane, în diferite cărți liturgice și manuscrise grecești. Sărbătoarea a fost generalizată până la sfârșitul sec. al VIII-lea, când Sfinții Ioan Damaschinul și Coma de Maiuma au compus imne pentru slujba zilei. Semnificaţia tainică a acestei sărbători este vederea lui Dumnezeu şi transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se îndumnezei încă din viaţa aceasta.

   Schimbarea la Faţă mai este cunoscută ca

– Obrejenia (provine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare).

– Metamorphosis (provine din greacă şi înseamnă transfigurare).

– Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos (denumire provenită de la Sfântul Antim Ivireanul)

Această zi are o semnificaţie aparte, fiindu-i asociate mai multe superstiţii, credinţe şi obiceiuri.

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc la data de 6 august Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos, socotită zi de hotar pentru vară. În popor, această sărbătoare  este privită şi ca începutul toamnei.

Se spune că cei care nu respectă sărbătoarea, vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. În această zi nu este prielnic să te cerţi şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă sigur vor fi vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi.  Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului.

   În această perioadă să sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele.

Credincioşii duc la biserică primele roade pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani, iar pentru cei trecuţi în nefiinţă şi pentru sufletele acestora, cei vii fac pomană .

Din 6 august, toamna începe să-şi intre în drepturi. Păsările se pregătesc să plece spre ţările calde, insectele se pregătesc să intre în pământ. Frunzele copacilor încep să ruginească. Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamnă va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâta. În popor se spune că, dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarnă care va veni va fi una plină de ninsori.

Este bine ca, până la această dată, ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. De acum încolo, iarba şi florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului. Acum se culeg şi ultimele plante de leac. În această zi se poate începe şi gustatul boabelor de struguri. Tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se crede că sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile.

O veche superstiţie spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte fiindcă se răcesc, iar cerbii vin să le spurce şi creşte riscul îmbolnăvirilor. Tot de acum este bine să nu se mai doarmă afară.

Schimbarea la Faţă a Domnului este sărbătoarea îndumnezeirii firii omeneşti şi a participării trupului trecător la bunătăţile veşnice.

Cei care au sărbătorit Schimbarea la Faţă a Domnului pe Muntele Tabor povestesc că, în timpul Sfintei Liturghii, coboară asupra mănăstirii un nor luminos, care nu are caracteristicile unui nor obişnuit. Norul apare o singură data pe an, la aceeaşi vreme și întotdeauna în acelaşi loc, în direcţia Nazaretului, până noaptea târziu.

Rugăciunea care se rostește la sărbătoarea Schimbării la față 

Rugăciunile sunt foarte puternice dacă sunt rostite cu credință în Dumnezeu și speranță în suflet.  Rugați-vă timp de 12 zile, având o lumânare aprinsă.

“Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cela ce Te-ai schimbat la față și ai îngăduit ucenicilor Tăi a vedea Slava Ta, precum li se putea, ajută-mă și pe mine să înțeleg dumnezeirea, să o cuprind pe cât aș putea în inima mea și în mintea mea, ca să am credință tare, ca să nu mă mai biruiesc cu necredința, îndoiala, să biruiesc cele rele ce mă ispitesc să cad, ajută-mă de-mi răsare în inimă lumina Ta, iubirea Ta, căci din iubirea Ta de oameni poți schimba orice suflet secătuit în izvor de daruri.

Sfinți ai  lui Dumnezeu, apostoli și prooroci, rugați-vă lui Dumnezeu pentru mine și ajutați-mă să mă schimb și eu pentru a fi bineplăcut Domnului, să am bunatate în loc de răutate, iubire în loc de ură și invidie, ascultare în loc de încrâncenare, ajutați-mă, voi, Sfinți ai lui Dumnezeu, să am pace în loc de tulburare, blândețe și milostivire în loc de mâniere și asuprire, credință în loc de îndoială, plecare de voie în loc de cârtire, mulțumire și rugăciune în loc de nemulțumire.

La ceas  de mare sărbătoare te  rog, Doamne Iisuse, Tu care ești cu adevărat Raza tatălui Tău,  trimite asupra mea o rază din strălucitoarea Ta lumină ca ea să mă călăuzească în clipele de supărare, când grijile mă sufocă, când nu mai am spor în munca  mea, când dușmanii mă pândesc sau când boala mă învăluie fără să știu.

Schimbarea Ta la Față să mă ajute și pe mine, păcătosul, să găsesc drumul  luminos de care am atâta nevoie, iar sufletul meu împietrit  de necazuri să se elibereze de supărare și de spaima că  viața mea va fi în continuare un coșmar.

Ajută-mă, Doamne Hristoase, să mi se împlinească și marea mea dorință (numește dorința). Ajută-mă în acest moment de cumpănă din viața mea și arată-mi drumul care să-mi schimbe cursul vieții, să nu mai am parte de întuneric, de pagubă, de boală și de răzbunarea dușmanilor adunați în jurul meu ca într-o șerpărie’. Amin.

Pentru mai multe articole de  la Prima Materia, vezi aceasta categorie.