Dezvoltarea universala a Apei Pi a inceput in Japonia la Universitatea de la Nagoya, in cadrul cercetarii apei, celulele din vegetale si fiziologia lor, in raport cu apa.
Istoria Apei Pi incepe cu profesorul cercetator japonez Shoji Yamadhita, care in 1964 a descoperit ca apa din celulele vegetale sunt foarte asemanatoare cu apa din celulele corpului uman, dar celulele din apa potabila pe care o consumam sunt foarte diferite.
Au descoperit ca apa din celulele vii ”apa vie” are o energie care ulterior a fost numita Pi, energie care exista din cele mai vechi timpuri, fiind elementul primordial din Univers sau Prima Materia, iar in anul 1985 a inregistrat-o ca denumire de marca inregistrata.
Dupa ce cercetarile internationale au scos la lumina contextul de operare si s-a clarificat importanta apei asupra sanatatii și energiei celulare corporale ale omului, s-au definit si formulat tot mai clar caracteristicile apei sanatoase.
Din cauza dezechilibrelor tot mai crescute in apa din celulele vii a corpului nostru, Prof. Shoin Yamashita a demarat cercetarile Apei Pi, cu scopul de a realiza din apa normala de retea, o apa in armonie cu celulele vii, cu proprietatile apei vii, pe care in mod normal doar natura poate sa o realizeze.
Observatia naturii in ansamblul sau si scufundarea in adancimea ei a fost intotdeauna o caracteristica a culturii japoneze; aceast fapt a avut un rol important, inclusiv in dezvoltarea acestei tehnologii a Apei Pi. Dupa ani lungi de experimente, monitorizare si dezvoltare s-a ajuns la un proces care functioneaza numai cu materiale naturale, atent selectate. Conform procedeelor originale neatinse din natură, azi tehnologia Pi reuseste sa curete si sa energizeze apa.
Cu cat consumam mai multa apa asemanatoare fluidului din corpul nostru, vom pierde mai putina energie in timpul metabolismului si se va armoniza mai usor in procesul in sine.
Aceasta apa, este capabila de a scoate din organism performanta maxima a capabilitatii sale.
